Păşeşc pe acoperişul fierbinte al vieţii noastre.
Mă strecor tiptil printre cuvintele amândurora
Sau strig malefic de atâta neputință.
Invoc zei și multe vietăți să ne facă loc amândurora în univers,
Să ne pună la picioare cuvinte neprihănite,
Să ne arate cum trebuie, nu cum vrem să fim în același cerc.
Și cortina lumii coboară încet peste noi
Spectacolul se suspendă pentru câteva ore.
Mâine o luăm de la capăt cu brațe dezgolite
Și suflete secate de putere să învățăm despre noi.
Uite, se scrie bine în singurătate,
Dar e loc și de două neputințe alături.