Arhive pe categorii: POEZIE

distihuri cu aripi

Aruncă-ți brațele peste dicționarele toate, Just right now, cum scrie pe pieptul tău dramatic. Râzi imberb și frugal, căci clipele tale sunt ascunse în buzunar Și caută în cărți înțelepte cum se trăiește vremea ta. Răsfoiește încet, miroase aroma coaptelor … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

egoism

Între o înmormântare reală și un parastas ficțional e și viață. E un gând dintr-o duminică în care te-am iubit pentru tot nenorocul lumii. Și cu toate astea nu mi-a păsat decât de mirosul pleoapelor tale.    

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

fără răbdare

Azi mă simt mai bătrână decât toamna asta atât de veche Deși oamenii îmi zâmbesc și soarele e pe strada pe care mă plimb uneori. Nu mă înspăimântă nimic, nu mă sperie ploile viitoare. Azi mă simt fără răbdare și … Continuă lectura

Publicat în ale vieții, POEZIE | Lasă un comentariu

Rugă virtuală

Întoarce-te în like-urile mele. Mi-e dor de mângâierile tale virtuale. Iubirea noastră înflorea Când pictorul așeza orele și secundele pe masa amintirilor, Acum au rămas între noi ferestre atât de gri spre o mare pustie La care privesc doar femei … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

Copilului Radian

    Țipam că am sentimente, De parcă ele erau scrise pe mine și nimeni nu avusese ochi să mă citească. Dar copilul a strigat mai tare și mai sus că și el are sentimente și că ale sale sunt … Continuă lectura

Publicat în ale vieții, POEZIE | Lasă un comentariu

nebunie

un bilet cu un scris aplecat spre stânga nebuniei a venit către mine printr-un porumbel răvășit. era pauză atunci. se oprise mapamondul să respire nebunul. se oprise ninsoarea din drumul către Bacovia. și nu mai cântau nici chitarele, nu mai scriau nici … Continuă lectura

Publicat în ale vieții, POEZIE | Lasă un comentariu

Tinerețe

Mă privești din spatele gardului de inefabile degete. Ți-ai construit un scut fragil cât să nu poți să vezi prea departe. Ochii ți se ascund în linii mai frânte Și cuvintele se rostesc pe jumătate. E liniște pentru odihna gesturilor … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

Singurătate

El se așază în fața artei sale ca în fața planșetei de modelat aluat. Și răsucește coca dospită prea mult, Întoarce pe toate părțile formele fragede din care vor mușca nesătuii. Ca un soldat de teracotă devenit el însuși hrană … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

Tablou

  Genunchi mă privesc din franjuri de viață. Sunt dezgoliți pentru rugi pe care nu le vrea nimeni. Risipă de carne topită în ostentații moderne. La mijloc de trup, zâmbete ieșite sălbatic Din dorințe nestăpânite. Multă piele și prea multă … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Lasă un comentariu

Pescărușii iubirii noastre

    Pescărușii iubirii noastre țipă de foame, Zboară spre văzduhul despărțirii noastre. Fără apă și fără nisip, Fără castele construite în jurul cuvintelor noastre, Iubirea noastră moare de neputință. Ne-am mutam amândoi în singurătate Și așteptăm să se topească … Continuă lectura

Publicat în POEZIE | Etichetat | Lasă un comentariu